În România există locuri frumoase unde turiştii vor avea ce vedea.

Comuna Sviniţa a fost colonie sârbească. Iniţial se numea Siniţe. A devenit centru al grănicerilor în secolul 18, înfiinţat de austrieci pentru a supraveghea traficul fluvial. Comuna se află în judeţul Mehedinţi, în Defileul Cazanelor Dunării, la graniţa cu Serbia.

La Sviniţa cresc peste 5.000 de smochini. Se face dulceaţă de smochine şi ţuică de smochine. Festivalul Smochinelor are loc în august-septembrie.

Festivalul Satelor Dunărene  din Sviniţa are loc în  în prima sâmbătă din luna iulie. Este cea mai longevivă manifestare din judeţul Mehedinţi. Anual  participă artişti amatori, sportivi, oameni de cultură de diferite naţionalităţi din majoritatea localităţilor româneşti aflate de-a lungul Dunării. Sunt organizate întreceri sportive (fotbal, tenis de masă şi şah), sărbătoarea terminându-se cu un spectacol folcloric al artiştilor  locali.

Alte obiective turistice din comună: Muzeul Satului, Muntele Trescovăţ, Cetatea Trikule.

Denumirea Cetăţii Trikule vine din limba turcă, însemnând  “trei turnuri”.  A fost ridicată în secolul  15 pentru a opri expansiunea otomană. Era compusă din 3 turnuri, înălţimea fiind de aproximativ 10 metri. Turnurile au fost realizate din piatră brută, coronamentul fiind din cărămidă romană. Construcţia a avut scop militar. A fost sub stăpânire turcă şi austriacă.
Al treilea turn s-a prăbuşit în iarna anului 1924 din cauza gheţii de pe Dunăre.

Traseul spre Muntele Trescovăţ porneşte de la aproape şase kilometri în amonte de Sviniţa, pe DN57 spre Drencova şi Berzasca.

Ceva unic în România

Obiceiul „Bătutul ouălor” din Sviniţa

În fiecare an,  de Paşti, locuitorii comunei Sviniţa se adună în centru pentru  un fel de întrecere cu ouă. Ascut nişte bani vechi, aliniază  ouă vopsite. Monedele sunt aruncate înspre ouă. Dacă banul s-a înfipt în coaja oului, „aruncătorul” a câştigat oul. Cânde se greşeşte se plăteşte  „posesorului” oului o taxă stabilită de comun acord. Banul reprezintă obiectul cu care a fost lovit Isus.

 

Biserica din Geoagiu,  judeţul Hunedoara

Este unică în România. Datorită formei “circulare” este numită “rotondă”.
Biserica Rotonda datează din secolul 11. A folosit drept capelă pentru familiile nobiliare. Rotonda este înaltă ca un turn de cetate,  acoperişul fiind de şindrilă. Ferestrele înguste şi asimetrice ascund un mister. Legenda spune că, o dată pe an, de Ziua Sfântului Ioan din Ierusalim, al cărui hram îl poartă biserica, o rază de soare trece prin două ferestre din zid şi luminează un loc din curtea bisericii, unde cavalerii teutoni ar fi îngropat o comoară.

Oraşul Câmpulung

Se află în Depresiunea Câmpulung-Muscel, la poalele Munţilor Iezer. A fost menţionat pentru prima dată în 1300.

În Câmpulung a avut prima sa reşedinţă Basarab I, primul domn al Ţării Româneşti.

În 1521, Neacşu, negustor din Câmpulung, a adresat braşovenilor o scrisoare, primul document în limba română păstrat până în prezent.

Pe lângă ruinele Palatului Domnesc, poate fi vizitată biserica Mănăstirii Negru Vodă datând din secolul 14.

În oraş se află Casa Memorială Tudor Muşatescu. În Câmpulung-Muscel se desfăşoară Festivalul de Umor ce poartă numele scriitorului.

Mănăstirea Negru Vodă

Casa de Cultură Tudor Muşatescu

Cei pasionaţi de drumeţii vor fi încântaţi de împrejurimile oraşului.

Cluj-Napoca

Anul acesta, Cluj-Napoca găzduieşte două evenimente majore: Campionatul European de Gimnastică în perioada 19-23 aprilie şi Campionatul European de Baschet Masculin între 31 august şi 17 septembrie.

Tot în acest an, pe 26 aprilie se vor împlini 97 de ani de la înfiinţarea Institutului de Speologie. Emil Racoviţă a oferit astfel oamenilor un institut cu rol important în studiul peşterilor, primul de acest gen din lume.

Alte obiective turistice din Cluj-Napoca:

Grădina Botanică

A fost înfiinţată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Se întinde pe 14 hectare.